In acest model,Gerbner doreste sa atinga doua puncte importante in comunicare, odata discutarea problemelor de perceptie si de inteles iar al doilea punct important doreste sa explice comunicare ca pe un proces care consta in doua dimensiuni ce alterneaza : cea perceptiva (de receptie) si ce de comunicare (dimensiunea modalitatii de transmitere si control).
Dimensiunea orizontală: evenimentul (E), ceva din realitate, este perceput de
receptor (R) – receptor uman sau tehnic. Perceperea de către M a evenimentului (E) are
ca rezultat E1. Relaţia dintre E şi E1 implică selecţia dintre elementele percepute de M şi
complexitatea evenimentului. Dacă M este maşină, selecţia este determinată de parametrii
săi tehnici, de capacităţile sale fizice. Dacă M este uman, procesul de selecţie este mai
complex. Percepţia umană este un proces de interacţiune sau negociere. Este un proces de
adaptare a unor stimuli la matricea internă de gândire sau la concepte deja asimilate.
Când această “potrivire” are loc, înseamnă că am perceput ceva, pentru că i-am conferit
înţeles. Astfel, “înţelesul” derivă de la potrivirea unor stimuli externi la concepte
interne.
Dimensiunea verticală este cel de-al doilea stagiu. Are loc când percepţia despre
eveniment, E1, este convertită în semnal despre E, SE. Acesta e ceea ce numim de obicei
mesaj, adică semnal sau afirmaţie despre eveniment. Cercul care reprezintă acest mesaj
este divizat în două; partea în care s-a notat S este cea care se referă la mesaj ca semnal în
forma pe care o ia, iar cea notată cu E se referă la conţinut. Este clar că atunci când avem
un conţinut dat (un E dat), acesta poate fi comunicat în moduri diferite – avem un anumit
număr de S-uri dintre care putem să alegem. A găsi cel mai bun S pentru un E dat este
una dintre preocupările principale ale celui care comunică.
Un ultim concept prezent în
modelul lui Gerbner este disponibilitatea. Ca şi selectivitatea, aceasta “hotărăşte” ceea ce
este, de fapt, perceput/transmis. În acest caz, selecţia nu este făcută de cel care percepe, ci
de cel care comunică; transmiţătorul alege cum şi către cine trebuie făcut mesajul
disponibil.
semiotica- comunicare
No comments:
Post a Comment